Pentru majoritatea dintre noi invatarea unei alte limbi necesita foarte multa determinare. Limbile straine sunt pasaportul pe care il avem catre ceilalti oameni. Va ajuta sa comunicati intr-un mod eficient cu strainii cu care intrati in contact, indiferent ca sunteti in vacanta sau la munca.
Cu cat cunoasteti mai multe limbi straine cu atat va descurcati mai bine in toate domeniile. Foarte multi dintre noi stim engleza, o mare parte a populatiei vorbeste si franceza si se constata o preferinta crescuta pentru limba germana. Tot mai multe persoane incep sa ia cursuri de germana.
Inainte de a incepe un curs de germana este bine sa stim cate ceva despre aceasta limba, despre originile si particularitatile sale.
Limba germana este limba materna pentru populatia din Germania, Elvetia, Austria, Liechtenstein si Luxemburg. Se vorbeste si in estul Belgiei si in partea de sud a Danemarcei, mai exact in Schleiswigul de Nord, in Tirolul de Sud, regiune din nordul Italiei, in regiunile Alsacia si Lorena si in Opole, in Polonia.
[adsenseyu1]
Limba germana este considerata limba materna de catre cel putin 45 de mii de persoane din Cehia si de cel putin 110 mii de persoane din Ungaria. In Romania, aproximativ 60 de mii de persoane vorbesc germana.
Ca si limba romana, limba germana are dialecte. Exista germana literara considerata standard iar pronuntia din celelalte dialecte difera mult fata de modul normal de pronuntie.
In limba germana un rol important il are lungimea sunetelor. O vocala pronuntata mai scurt sau mai lung poate sa produca diferente de inteles intre cuvinte aproape identice. O alta particularitate a limbii germane este modul de scriere al substantivelor.
Substantivele se scriu cu litera mare (majuscula) chiar si in interiorul propozitiei, spre deosebire de limba romana in care in interiorul propozitiei doar substantivele proprii se scriu cu majuscula.
Toate dialectele care in Evul Mediu au fost supuse unei schimbari a vocalelor sunt considerate in prezent parti ale limbii germane. Din motive economice (comertul se facea de obicei pe rauri) si din motive geografice (paduri intinse si munti inalti) limba germana a fost impartita la inceput in foarte multe dialecte ce s-au dezvoltat independent. Deoarece pe teritoriul Germaniei au fost mai multe state mici, pentru o lunga perioada de timp, nicio forta nu a determinat unificarea Germanei intr-o limba oficiala si standardizata.
[adsenseyu1]
Germana oficiala s-a format in secolele XVI-XVII avand la baza dialectele intermediare si fiind o combinatie intre germana de jos si germana de sus. Primul dictionar de limba germana apatine Fratilor Gimm, a avut 16 carti si a fost publicat intre anii 1852 si 1960, Acesta inca mai este cea mai completa colectie de cuvinte germane.
In anul 1998 s-a luat decizia unei reformari a regulilor de ortografie, si s-a adoptat ortografia noua, pentru care lingivistii au discutat timp de cateva decenii.
In anul 1998 s-a luat decizia de a se accepta ca oficiale atat ortografia noua cat si cea veche, pentru o perioada de tranzitie ce a durat foarte mult, mai exact pana in anul 2005. In scoli ortografia veche era consemnata cu rosu, dar nu era penalizata.
Pe 1 august 2005 se hotaraste sfarsitul tranzitiei si noua ortografie devine obligatorie in scoli si institutii.