In primul rand, trebuie facuta o distinctie clara intre materialele biodegradabile si materialele biologice. Plasticele pe baza de bio sunt materiale plastice realizate integral sau doar partial din biomasa, de exemplu din porumb sau trestie de zahar. Acestea nu trebuie neaparat sa fie biodegradabile.
Atunci cand discutam despre pungi biodegradabile pe de alta parte, ne referim la acele pungi care sunt confectionate din materiale plastice care se descompun in anumite conditii. Acestea pot fi realizate la randul lor din materii prime vegetale, dar si din polimeri pe baza de petrol.
Aici se face din nou o distinctie intre plastic biodegradabil si material compostabil. Compostabil inseamna ca microorganismele sau ciupercile pot descompune in mare parte plasticul in apa, dioxid de carbon si biomasa – intr-un proces controlat de om cu un interval de timp definit.
Cu materialele plastice biodegradabile, degradarea are loc intr-un mod comparabil, dar ar putea avea loc si in mod natural in salbaticie, dar ar dura mult mai mult.
Apoi sunt materialele plastice oxo-degradabile. Acestea contin ioni metalici care sunt oxidati prin lumina UV sau caldura si oxigen. Structura plastica se dezintegreaza in fragmente mici microplastice.
In agricultura, de exemplu, foliile de mulcire sunt fabricate din plastic oxo-degradabil. Acestea sunt vandute fermierilor cu intentia de a nu le mai colecta dupa utilizare. Cu toate acestea, deoarece, atunci cand sunt defalcate, se creeaza microplastici care sunt greu de descompus in continuare, exista deja eforturi puternice in UE de a interzice astfel de materiale plastice.
Cat de repede se descompun pungile biodegradabile in mediu?
Nu neaparat mai rapid decat pungile de plastic conventionale, cel putin acesta este rezultatul unui studiu realizat de Universitatea din Plymouth. Biologul marin Richard Thompson si colegii sai au testat cinci tipuri diferite de pungi din plastic din supermarketuri: doua pungi oxo-degradabile, una punga biodegradabila, una compostabila – si, de asemenea, o punga conventionala din plastic din polietilena.
Ei expun aceste pungi la diverse conditii de mediu de peste trei ani: in aer, cufundate in mare, ingropate in pamant si pentru comparatie, de asemenea, depozitate in laborator in conditii constante de temperatura si aer si fara incidenta de lumina.
Rezultatul: dupa aproximativ noua luni in aer, toate pungile au inceput sa se descompuna in fragmente mici. Cercetatorii nu au putut gasi nicio diferenta deosebita intre pungile de plastic degradabile si punga conventionala.
Situatia era cu totul diferita, cu pungile ingropate sub pamant. Chiar si dupa trei ani, au fost un pic decolorate, dar erau inca „intregi”. Erau chiar atat de rezistente la rupere, incat oamenii de stiinta le-ar fi putut folosi pentru a merge la cumparaturi. Doar punga compostabila pierduse atata rezistenta incat nu mai tinea un pachet de lapte.
Aproape toate pungile de plastic s-au tinut bine si in mare. Nici sacul biodegradabil nu s-a descompus dupa trei ani. Doar ca punga compostabila a disparut in mare dupa trei luni. Cu toate acestea, cercetatorii nu stiu in ce masura aceasta punga s-a descompus in mare, adica microplastice sau macroplastice.
Cercetatorii scriu ca pungile de plastic au inceput sa se degradeze devreme, in special in aer, din cauza radiatiei UV mai puternice, a temperaturilor mai ridicate si a contactului cu oxigenul.
Unde trebuie aruncate ambalajele din materiale plastice biodegradabile?
Cu siguranta nu ar trebui aruncate in natura! Pentru ca, dupa cum arata studiul lui Richard Thompson, pungile de plastic biodegradabile pot dura ani de zile pentru a se descompune in mediu.
De asemenea, acestea nu trebuie aruncate in colectarea deseurilor organice, scrie Agentia Federala de Mediu. Deoarece deseurile organice colectate ar fi de asemenea folosite pentru producerea de ingrasaminte pentru agricultura sau, de exemplu, compostul ca baza pentru olaritul solului.
Plasticul biodegradabil, ca toate celelalte ambalaje din plastic, apartine sacului galben. Cu toate acestea, autorii studiului Plymouth avertizeaza ca nici nu si-a gasit locul optim aici: Aditivii chimici din materialele plastice biodegradabile pot contamina amestecul de materiale valoroase si, in cel mai rau caz, le fac inutile. Acest lucru poate face dificila reciclarea altor materiale plastice colectate.
Unde sa punem pungi de colectare biodegradabile pentru colectarea biotehnice menajere?
Acesta este un caz special: Puteti merge la colectarea deseurilor organice daca sunteti autorizat in mod expres. Acest lucru se poate observa din simbolul rasadului cu care sunt marcate pungile. Acesta indica faptul ca pungile sunt nu numai compostabile si biodegradabile, dar sunt, de asemenea, predominant fabricate din materii prime regenerabile.
O alta conditie necesara este aceea ca pungile sunt aprobate si pentru colectarea deseurilor biologice la fata locului. Orasele si judetele pot limita lista de substante autorizate pentru deseurile organice in statutul lor de deseuri. Acesta este cazul, de exemplu, daca instalatiile de compostare municipale nu sunt suficient echipate tehnic.
Regula aici este ca pungile biodegradabile, chiar si in instalatiile de compostare, sunt in mare parte separate impreuna cu alti contaminanti din tratarea deseurilor si aruncate ca deseuri reziduale, deoarece tehnologia folosita nu poate face diferenta intre pungi de plastic degradabile si conventionale.
